Cercetarea aheologică sistematică de la Şoimeni,

comuna Păuleni-Ciuc „Várdomb/Dâmbul Cetăţii”, jud. Harghita

Campania 2014

            În perioada 14.07.2014 - 25.07.2014, Muzeul NaÅ£ional al CarpaÅ£ilor Răsăriteni din Sfântu Gheorghe (MNCR) a continuat cercetarea arheologică sistematică de la Åžoimeni (Csikcsomortán), comuna Păuleni-Ciuc „Várdomb/Dâmbul Cetăţii”, jud. Harghita (AutorizaÅ£ie Pentru Cercetare Arheologică Sistematică, Nr. 66/2014, Ministerul Culturii, DirecÅ£ia Patrimoniu Cultural).

Cercetările arheologice au fost coordonate de dr. Valerii Kavruk (responsabil ÅŸtiinÅ£ific), Dan Buzea (arheolog specialist) ÅŸi Björn Briewig (arheolog - Berlin, Germania).

Primele informaÅ£ii despre situl de la Várdomb/Dâmbul Cetăţii datează de la sfârÅŸitul secolului al XIX-lea. În perioada interbelică, arheologul Al. Ferenczi includea situl în repertoriul cetăţilor dacice din Transilvania. În a doua jumătate a secolului al XX-lea, arheologul dr. Zoltán Székely efectua primele săpături arheologice.

Începând cu anul 1999, MNCR a reluat cercetările arheologice de la Várdomb/Dâmbul Cetăţii, aducând informaÅ£ii preÅ£ioase pentru cunoaÅŸterea culturilor preistorice Cucuteni-AriuÅŸd-Tripolie (mil. V-IV î. Hr.), Bodrogkeresztùr (mil. IV-III î. Hr.), CoÅ£ofeni (mil. III î. Hr.), Jigodin (mil. III-II î. Hr.), CostiÅŸa (mil. III-II î. Hr.) ÅŸi Wietenberg (mil. II  î. Hr.), care au cuprins ÅŸi zona CarpaÅ£ilor Răsăriteni.

Colectivul de cercetare a cuprins specialiÅŸti din mai multe instituÅ£ii din Å£ară: Gheorghe Lazarovici (Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu); Roxana Munteanu (Muzeul JudeÅ£ean Buzău); Corneliu Beldiman (Universitatea CreÅŸtină „Dimitrie Cantemir” din BucureÅŸti), Adela Kovács (MNCR) ÅŸi Daniel Garvăn.

Lucrările din acest an s-au desfăşurat în sectorul estic al SuprafeÅ£ei I (S.I), carourile (c.), M-N/1’-3) ÅŸi au urmărit cercetarea ÅŸi documentarea sistemului de fortificaÅ£ie al aÅŸezării, urmele de locuire amenajate pe valul de pământ (atribuite epocii bronzului mijlociu), precum ÅŸi vestigiile eneolitice de sub valul de pământ (atribuite culturii AriuÅŸd-Cucuteni).

În această campanie, din zona sectorului vestic al sitului, care include valul ÅŸi ÅŸanÅ£urile de apărare, au fost prelevate mostre de sol (cu ajutorul unei carotiere, cu lungimea de 1m ÅŸi diametrul de 5 cm), în vederea efectuării analizelor de pământ.

Cultura Cucuteni-AriuÅŸd-Tripolie (mil. V-IV î. Hr.)

Considerată a fi prima mare civilizaÅ£ie din Europa, cultura Cucuteni-AriuÅŸd-Tripolie a luat naÅŸtere ÅŸi s-a dezvoltat în teritorii care, astăzi, fac parte din trei state: România, Republica Moldova ÅŸi Ucraina. Până în prezent, s-au descoperit mii de aÅŸezări, de diferite forme ÅŸi dimensiuni, unele fortificate, altele deschise, în care au fost cercetate sute de locuinÅ£e de tipuri variate.

Principalele ocupaÅ£ii ale cucutenienilor erau agricultura, creÅŸterea animalelor, vânătoarea, pescuitul, olăritul, prelucrarea pietrei, osului, cornului ÅŸi a metalelor (cuprul ÅŸi aurul). 

Arta modelării, pictării, arderii vaselor şi obiectelor din lut, i-a ridicat pe cucutenieni la nivelul de cei mai mari meşteri olari ai Europei eneolitice.

Cultura Jigodin (mil. III-II î. Hr.)

PrezenÅ£a purtătorilor culturii Jigodin la „Várdomb/Dâmbul Cetăţii” s-a evidenÅ£iat prin descoperirea unei gropi cu două schelete umane de adult, două cranii umane, alături de care au fost depuse două vase ceramice.

Pe baza inventarului descoperit în groapă, aceasta este atribuită unei locuiri din perioada de început a epocii bronzului. După analizele tipologice ale vaselor ceramice, s-a considerat că depunerea în groapă a indivizilor aparÅ£ine unei comunităţi care a folosit aÅŸezarea de la „Várdomb/Dâmbul Cetăţii” ca spaÅ£iu destinat unei necropole.

AÅŸezarea eponimă a culturii preistorice de la Jigodin, se află la circa 15-20 km, SV de situl de la ”Várdomb/Dâmbul Cetăţii”.

Cultura CostiÅŸa (mil. III-II î. Hr.)

Depresiunea Ciucului este caracterizată în epoca bronzului mijlociu prin creÅŸterea semnificativă a elementelor de origine est-carpatică, prin pătrunderea comunităţilor culturii CostiÅŸa. Această cultură arheologică îÅŸi are originea în zona Moldovei de azi.

În prezent, în estul Transilvaniei, singura aÅŸezare de tip CostiÅŸa-Ciomortan este cea de la Păuleni Ciuc-Ciomortan „Várdomb/Dâmbul Cetăţii”, jud. Harghita.

Cercetările arheologice au evidenÅ£iat faptul că această entitate culturală a ridicat la Várdomb/Dâmbul Cetăţii, o puternică fortificaÅ£ie întărită cu ÅŸanÅ£uri, valuri de pământ ÅŸi palisadă.

Comunităţile culturii CostiÅŸa-Ciomortan ÅŸi-au întemeiat aÅŸezările cu predilecÅ£ie pe promontorii înalte, apărate natural din una sau mai multe direcÅ£ii, având o bună vizibilitate asupra zonei (ex: BorleÅŸti, CostiÅŸa, BodeÅŸtii de Jos, SiliÅŸtea, Târgu NeamÅ£ - jud. NeamÅ£; BogdăneÅŸti - jud. Bacău; Păuleni Ciuc, sat Åžoimeni - jud. Harghita).

Printre obiectele care caracterizează această cultură se numără: cuÅ£itele curbe de piatră, topoarele-ciocan de piatră ÅŸi împungătoarele de os ÅŸi corn, obiectele de bronz fiind destul de reduse ca număr. Ceramica specifică acestei culturi este reprezentată de amfore ÅŸi amforete, castroane, străchini, căni etc., decorate cu motive geometrice, triunghiulare, haÅŸuri, realizate prin tehnica incizării ÅŸi a împunsăturilor.

Cultura Wietenberg (mil. II  î. Hr.)

Cultura Wietenberg (denumită astfel după toponimul german al Dealului Turcului din SighiÅŸoara, Jud. MureÅŸ) ocupa în prima jumătate a mileniului al II- lea î. Hr., toată Transilvania de azi.

Grupurile acestei culturi au ocupat aÅŸezarea de la Păuleni-Ciuc Várdomb/Dâmbul Cetăţii, în scopul stabilirii controlului asupra căilor de legătură cu teritoriile de la est ÅŸi sud de CarpaÅ£i.

Unul dintre domeniile în care excelau aceste comunităţi era arta războiului. FortificaÅ£iile impresionante, precum ÅŸi numărul mare de arme (pumnale, topoare, vârfuri de săgeÅ£i ÅŸi suliÅ£e) descoperite în cadrul aÅŸezărilor ÅŸi necropolelor scot în evidenţă preocuparea pentru apărarea graniÅ£elor.

Rezultatele cercetării  din campania 2014

Valul de apărare

După toate probabilităţile, a fost ridicat de comunitatea CostiÅŸa-Ciomortan. Cele mai timpurii complexe ce suprapun valul, aparÅ£in grupului CostiÅŸa-Ciomortan ÅŸi sunt, la rândul lor, suprapuse de complexe Wietenberg. Cu toate că nu există dovezi clare în acest sens, nu se poate exclude posibilitatea ca, după ocuparea sitului de către comunitatea Wietenberg, aceasta să fi reamenajat valul. Cert este, însă, faptul că cele cinci locuinÅ£e Wietenberg cercetate se aflau exclusiv pe panta interioară a valului.

Valul include urme de substructură formată din stâlpi (gropi de stâlp au fost adesea urmărite în profile ÅŸi în plan) ÅŸi mai multe depuneri succesive de pământ. În profilele longitudinale ale valului se observă că majoritatea depunerilor din care acesta este format, au forma sinusoidală. În partea sud-estică a S.I, s-a descoperit o depunere consistentă de pământ, care sugerează o ”terasare a terenului”, realizată în vederea amenajării unui teren plat, necesar pentru construirea locuinÅ£elor în perioada locuirii Wietenberg.

SemnificaÅ£ia configuraÅ£iei sinusoidale a depunerilor urmărite în profilele longitudinale ale valului, în zona cercetată în anii 2011-2014, poate fi desluÅŸită după ce săpăturile din campaniile viitoare vor ajunge la baza valului.

Concluzii

Situl de la de la Åžoimeni - Dâmbul Cetăţii reprezintă unul dintre reperele cele mai importante în ceea ce priveÅŸte relaÅ£iile dintre comunităţile din Transilvania ÅŸi Moldova, pe parcursul perioadelor eneolitice ÅŸi epocii bronzului mijlociu. Astfel, această aÅŸezare eneolitică leagă aÅŸezările de tip AriuÅŸd din sud-estul Transilvaniei de cele cucuteniene din Moldova subcarpatică.

Vestigiile de tip CostiÅŸa-Ciomortan de la Åžoimeni scot în evidenţă relaÅ£iile cu arealul principal al culturii CostiÅŸa din Moldova. În contextul vestigiilor culturii Wietenberg, există „importuri” Monteoru din Muntenia.

Participarea dr. Dan Buzea, la această cercetare arheologică sistematică de la Păuleni-Ciuc „Várdomb/Dâmbul Cetăţii”, jud. Harghita, s-a realizat în calitate de postdoctorand al Universităţii „Lucian Blaga” din Sibiu.

Cercetare finanÅ£ată prin FONDUL SOCIAL EUROPEAN, Programul OperaÅ£ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013, Axa prioritară nr. 1 „EducaÅ£ia ÅŸi formarea profesională în sprijinul creÅŸterii economice ÅŸi dezvoltării societăţii bazate pe cunoaÅŸtere”, Domeniul major de intervenÅ£ie 1.5 „Programe doctorale ÅŸi post-doctorale în sprijinul cercetării”, Titlu: „MINERVA – Cooperare pentru cariera de elită în cercetarea doctorală ÅŸi post-doctorală”, Contract: POSDRU 159/1.5/S/137832.

                         Coordonator Compartiment   

                               Patrimoniu MNCR 

                                Dr. Dan Buzea